Departamentul Educației al Statelor Unite ar putea fi desființat sub administrația Trump, iar efectele absenteismului asupra sistemului de învățământ din SUA continuă să fie un subiect de dezbatere aprinsă. Aceste aspecte au fost analizate joi seara într-un forum organizat de Institutul de Politici de la Harvard.
Discuția, moderată de Tassy Warren, director strategic al Harvard Center for the Developing Child, s-a concentrat pe viitorul Departamentului Educației sub noua administrație de la Casa Albă și pe consecințele pe care le-ar putea avea desființarea acestuia, într-un context marcat de crețterea absenteismului și de eforturile de redresare a sistemului educațional după pandemia de Covid-19.
Un departament relativ nou, dar contestat
Martin R. West, decan academic la Harvard Graduate School of Education, a explicat că există canale alternative de finanțare a învățământului preuniversitar („K-12”) și că Departamentul Educației este o instituție relativ recentă.
„Mulți oameni nu știu că Departamentul Educației nu a existat dintotdeauna”, a spus el, menționând că instituția a fost fondată în 1979, sub administrația președintelui Jimmy Carter.
Totuși, West a subliniat că atacurile conservatorilor asupra acestui departament au existat încă de la încėput.
„Imediat după crearea sa, a devenit o țintă”, a explicat el. „Ronald Reagan a câștigat alegerile din 1980 având ca obiectiv desființarea Departamentului Educației”.
Pentru conservatori, inclusiv pentru Reagan, educația nu reprezintă o atribuție federală esențială, West amintind argumentul unora dintre ei că educația nu este menționată în Constituția SUA.
Ce ar putea urma dacă Departamentul Educației este desființat?
Dacă Departamentul Educației ar fi desființat, ar trebui găsite alternative pentru a gestiona cele patru funcții principale: finanțarea, reglementarea finanțării, protejarea drepturilor civile ale elevilor și sprijinirea cercetării în educație.
„O discuție mai interesantă ar fi nu atât despre eliminarea departamentului, ci despre ce se va întâmpla în fiecare dintre aceste patru domenii”, a precizat West.
Principalele surse de finanțare federală gestionate de departament sunt Titlul I și Legea privind persoanele cu dizabilități în educație. West nu consideră că aceste programe vor fi eliminate sub administrația Trump, cel puțin pe termen scurt.
„Nu am văzut niciun semn că noua administrație sau membrii Congresului, care dețin controlul bugetului, sunt interesați să modifice aceste programe federale în viitorul apropiat”, a declarat el.
Problema absenteismului în învățământul preuniversitar
Un alt subiect important abordat în cadrul forumului a fost absenteismul elevilor și impactul acestuia asupra pierderilor de învățământ cauzate de pandemie.
„Absenteismul este unul dintre puținele aspecte la care organizațiile din afara școlilor ar putea contribui chiar acum”, a spus Thomas Kane, profesor de educație și economie la Harvard Graduate School of Education.
Kane a propus mai multe soluții pe care autoritățile locale le-ar putea implementa pentru a reduce absenteismul.
„Primăriile pot sprijini campanii de informare publică, pot soluționa problemele legate de transport. Angajatorii ar putea oferi mai multă flexibilitate în ceea ce privește programul de preluare și lăsare a copiilor la școală”, a explicat el. „Muzeele și alte organizații din Boston și din alte orașe ar putea desfășura activități extracurriculare care să atragă elevii la școală”.
Absenteismul a fost un subiect central în raportul Education Recovery Scorecard, publicat recent de Kane împreună cu alți coautori, care analizează date despre recuperarea educațională post-pandemie în SUA.
Chiar dacă învățământul online și pandemia par să fi rămas în trecut, paneliștii au fost de acord că învățământul preuniversitar se confruntă acum cu o altă provocare majoră: absenteismul.
„Dacă pandemia a fost cutremurul, absenteismul este tsunami-ul care continuă să afecteze școlile”, a concluzionat Kane.
