Tineretul meseriaș, ofertele înșelătoare și Codul muncii

Tineretul meseriaș, ofertele înșelătoare și Codul muncii

10, 15, 20 de mii de lei sunt salarii lunare pe care le promit unele companii din Chișinău pentru meseriași cu studii medii profesionale. Chiar și în evidențele Agenției de Ocupare a Forței de Muncă găsim astfel de oferte, destul de generoase dacă le raportăm la salariile unor categorii de profesioniști cu studii superioare. Cum se face însă că astfel de joburi rămân vacante?

O mini-investigație efectuată de UNIMEDIA a arătat că cei mai mulți angajatori trișează când promit astfel de salarii, dar nici meseriașii buni nu se grăbesc să se angajeze. Mai degrabă, absolvenții școlilor de meserii pleacă peste hotare.

Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) publică în august curent un top al celor mai plătite meserii de pe piața muncii. Pe site-urile de angajare, meseriașii sunt „vânați” cu salarii grase, program de opt ore de muncă pe zi și pachet social.

În realitate însă, companiile se plâng că nu au pe cine angaja, iar meseriașii – că joburile de vis din anunțuri sunt o înșelătorie.

„Ne e foarte greu. Ne-am adresat la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, am dat anunțuri pe site-ul 999.md, pe Rabota.md, dar, din păcate, se simte un deficit mare de salariați. Nu știu din ce cauză, probabil pentru că foarte mulți pleacă peste hotare. Acum am nevoie de hamali, de tâmplari, e nevoie chiar și de muncitori necalificați, dar tot nu pot găsi așa persoane”, povestește Ion Rusu, responsabil de resurse umane la o Fabrică de mobilă.

Pentru un tâmplar cu experiență de cel puțin un an, „Stejaur” e dispusă să ofere un salariu de până la 11 mii de lei. Angajatorul recunoaște, însă, indirect, că această sumă se câștigă doar dacă lucrezi peste program. „Un tâmplar câștigă din ceea ce produce. Fiecare unitate are un anumit cost, cu cât mai mult face, cu atât mai mult primește. Unii băieți ajung și la 10, și la 11 mii de lei. Depinde de aptitudinile pe care le are persoana și cât de repede își finalizează munca”, explică Ion Rusu.

Unul dintre meseriașii care s-a convins că salariile mari promise sunt o poveste este Valeriu Gușan, sudor de profesie, care acum își practică meseria în Polonia.

„Am lucrat în R. Moldova doi ani, apoi am plecat la Moscova, unde am lucrat tot în calitate de sudor, încă un an. M-am întors acasă din cauza unor probleme de sănătate, după care am încercat iarăși să caut de lucru. Sunt niște condiții pe care nu le pot accepta. De exemplu, multe dintre companiile care lucrează cu inox te impun să lucrezi și sâmbăta. Dar este Codul Muncii și eu mergeam la ei și le spuneam: „Oameni buni, Codul Muncii este pentru toți”. Ei îmi spuneau că sunt companii particulare, nu de stat, și nu-s obligați să-l respecte”, spune Valeriu.

 

Tânărul sudor afirmă că s-a convins că salariile mari promise înseamnă multe ore de muncă peste program: „Ca să atragă lucrători, îi ademenesc cu ore suplimentare, nu cu salarii mari. Ei practic îi obligă pe angajați să lucreze aceste ore suplimentare. Altfel, dacă aș lucra cu program normal, nu m-aș angaja, pentru că salariul ar fi mic. Acest lucru mă revoltă și din cauza asta nu am mai vrut să mă angajez în Moldova”.

Experiment jurnalistic: Se caută șofer, dar trebuie să fii și hamal ca să ai salariu mai mare

Pentru a verifica „pretențiile” lui Valeriu, am recurs la un experiment jurnalistic. Pe un site de specialitate am găsit un anunț în care o companie oferă un salariu de până la 12 mii de lei pentru poziția de sudor. Am sunat la numărul de telefon afișat și, în discuție, persoana care a răspuns a recunoscut, într-un final, că, la moment, niciun angajat al companiei nu ridică un astfel de salariu, dar ne asigură că „e posibil, dacă demonstrează că are aptitudinile necesare și execută un anumit volum de muncă”.

O altă companie, care angajează șoferi, indică în anunțul de angajare că, pentru această poziție, se oferă un salariu de la 6.900 până la 15.000 de lei. În anunț însă nu se menționează că angajatul va trebui, pe lângă transportarea unei cantități mari de apă îmbuteliată cu autocamionul, să și descarce marfa la punctele comerciale, ceea ce înseamnă muncă fizică, iar cantitatea minimă de descărcare este de două tone de apă pe zi. Mai mult decât atât, volumul de muncă variază în funcție de sezon. Implicit, variază și veniturile. Iarna, șoferii nu au atât de multe comenzi, iar asta înseamnă că nu au nicio șansă să ia un salariu de 15 mii de lei.

„Oamenii sunt obișnuiți să vină la lucru, să privească în pod și să primească bani”

Angajatorii, la rândul lor, spun că de fapt, piața de muncă este necompetitivă, iar potențialii angajați efectiv nu vor să muncească.

„E greu să găsim oameni care vor, pe lângă faptul că sunt șoferi, să și descarce marfa. Candidații care sunt pe piață acceptă un salariu mai mic, dar să lucreze de la oră până la oră și cât mai puțin posibil. În aceste condiții, salariul lor variază de 4 la 6 mii de lei, cam cât e minimumul de existență”, afirmă reprezentanta unei companii care livrează apă imbuteliată.

O altă angajatoare se arată și mai supărată pe potențialii lucrători. Proprietară a unei fabrici de textile, ea susține că este real să câștigi 13 mii de lei lunar din meseria de croitor. Totul ar depinde de „viteza de lucru, calitatea executării sarcinii și calificarea pe care o are”.

„Moldovenii sunt o nație leneșă, sunt foarte puține persoane care vor să lucreze. Oamenii sunt obișnuiți să vină la lucru, să privească în pod și să primească bani, ceea ce nu e corect. Tu ai venit la lucru, trebuie să lucrezi! Nu e vorba că angajatorii nu oferă lucru și nu vor să dea un salariu, la noi lumea nu este obișnuită să lucreze pentru salariu. Lumea este obișnuită că, dacă a venit de la ora 8:00 și până la 17:00 a stat pe scaun, trebuie să i se plătească”.

Profilul ideal al unui angajat cu salariu de peste 10 mii de lei lunar

  1. Experiență de minim 1-3 ani pe o poziție similară;
  2. Dispus să muncească ore suplimentare și în weekend sau de sărbători;
  3. Dispus să execute și atribuții suplimentare poziției pentru care a fost angajat;
  4. Dispus și capabil să muncească mult, calitativ și să execute rapid sarcinile care îi revin.

În aceste condiții, sunt interesați absolvenții școlilor de locurile de muncă de pe piață? Vin să se angajeze? – am întrebat-o pe Svetlana Plămădeală, croitoreasă și proprietara unui atelier din orașul Hîncești, care, ea însăși, a absolvit două școli de meserii – una la Cimișlia și alta la Chișinău.

Lucrează în atelier de 17 ani și spune că dintre toți colegii săi, ea este singura care mai practică meseria. Acum, când și-a pus afacerea pe roate, este în căutare de meseriași și are nevoie de croitori, chiar dacă la Hîncești există o școală profesională care pregătește astfel de specialiști.

„Am pus și anunțuri pe site-uri, nu vine nimeni. E greu să găsești azi o meșteriță bună. Toți vor salarii mari din prima lună, însă banii nu vin imediat”, spune Svetlana.

Peste 12 mii de locuri de muncă sunt ofertate în prezent de ANOFM, dintre care peste zece mii de locuri sunt destinate atât muncitorilor necalificați, cât și celor care au absolvit învățământul tehnic profesional. Cei mai solicitați sunt cusătorii (în august erau peste două mii de locuri vacante), urmați de vânzători și operatori în secția de producere.

Țara din care meseriașii pleacă

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nu deține informații cu privire la rata de angajare a tinerilor care absolvesc o școală profesională, știm însă numărul aproximativ al celor care pleacă din țară. Doar în anul 2018, potrivit Biroului Național de Statistică, 42.700 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, care au finalizat învățământul tehnic profesional au părăsit Republica Moldova. Statisticile arată că numărul este în creștere, odată ce în 2016 numărul acestora constituia 35,7 mii, iar în 2017 – 34,9 mii.

Sărăcia - una dintre cauzele migrației

Studiile arată că în Republica Moldova factorul determinat al migrației în scop de muncă este unul economic – nivelul de salarizare scăzut care afectează direct procesul migraționist.

„Un alt factor al migrației de muncă constituie lipsa oportunităților economice pentru obținerea veniturilor în mediul rural. Lipsa experienței de muncă pe care o solicită angajatorii este, de asemenea, o altă cauză. Conform datelor ANOFM, în perioada ianuarie-septembrie 2019, persoanele fără experiență de muncă înregistrate la subdiviziunile teritoriale ale agenției (STOFM) au constituit peste 40%.

O altă cauză a migrației forței de muncă o constituie lipsa calificărilor necesare sau necorespunderea acestora cu cele solicitate de angajatori, conform datelor ANOFM în perioada ianuarie-septembrie 2019, 67% din șomerii înregistrați la STOFM nu dețineau o calificare profesională.

Pe lângă aceste cauze, se mai adaugă și condițiile de trai și calitatea scăzută a vieții în mediul rural, fiind neatractivă pentru tinerii absolvenți”, ne comunică directoarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Raisa Dogaru.

O criză a meseriașilor se atestă nu doar în R. Moldova, dar și în mai multe țări din Europa. Companiile românești recrutează meseriași, inclusiv din Republica Moldova, pentru a munci în România, Franța sau Belgia. Anunță salarii de la 1.000 până la 2.500 de euro, și promițând transport și cazare gratuite.

În Germania, unele companii oferă și cursuri de calificare pentru cei care vor să însușească o meserie și apoi să se angajeze. De exemplu, compania Keltech anunță că organizează cursuri de instruire pentru sudori fără experiență, pentru ca ulterior să îi angajeze în cadrul instituției.

Doctorul în economie Dorin Vaculovschi, pe care l-am întrebat ce soluții ar exista pentru penuria de meseriași suprapusă pe oferta în creștere a angajatorilor, propune două seturi de măsuri:

„Reajustarea structurii şi conţinutului programelor de studii liceale, secundare, profesionale în conformitate cu exigenţele companiilor şi ale pieţei muncii.”

„Promovarea unor politici economice capabile să creeze locuri de muncă competitive şi atractive, fapt ce ar duce la creşterea nivelului ocupării, eradicarea şomajului de lungă durată, în special în rândul tinerilor, şi din mediul rural.”

Google+ Linkedin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*