Meseria care te urmează toată viața
Drept, economie, limbi străine și relații internaționale sunt facultățile la care majoritatea absolvenților visează să ajungă. Topul este fără schimbare de la independență încoace. Asta chiar dacă oferte de muncă în domeniu sunt puține, iar majoritatea absolvenților se văd nevoiți să-și găsească de lucru în alte locuri sau să emigreze la munci mai puțin calificate.
În același timp, pe piață se atestă o lipsă acută de muncitori calificați, deși in fiecare an sute de tineri absolvesc școlile de meserii. Foarte puțini rămân să-și practice meseria, iar dacă o fac, spun că e mai mult din pasiune, decât pentru un câștig mare.
Istoria lui Gheorghe Mîrza, tânărul care s-a întors acasă să practice lemnăritul
Gheorghe este unul dintre moldovenii care au plecat peste hotare după studiile din Republica Moldova. Nu a rămas însă mult timp în străinătate. S-a întors acasă cu planuri mari. Și-a dorit mereu să aibă un atelier lângă casă și să lucreze lemnul, așa cum a învășat la Școala Profesională numărul 3 din Chișinău și cum visase în copilărie. La Școală a căpătat profesiile de tâmplar, dulgher și parchetar.
Am mers în vizită la Gheorghe, în satul Ciorăști, raionul Nisporeni. Chiar de la intrare în sat e clar că localitatea are un lemnar iscusit – aici este instalată o poartă impunătoare din lemn – creație a lui Gheorghe Mîrza.
Gheorghe este un veritabil artist al lemnului. Se observă inclusiv din entuziasmul cu care vorbește despre profesia sa. A prins meșteșugul încă de la orele de muncă din școala generală, dar spune că nu ar fi ajuns prea departe fără studiile obținute la Școala Profesională nr. 3.
Împreună cu fratele său, pregătește un proiect de zile mari pentru satul lor. Vor renova în stil tradițional fosta locuință a bunicilor săi, pentru a o transforma într-o mică pensiune destinată turiștilor dornici să se bucure de aerul din inima codrilor.
Nu vrea să dea mai multe detalii despre viitoarea pensiune. Zice că întâi trebuie de construit, apoi de vorbit despre planuri.
”Din meștesugarit se poate de făcut bani, dar să nu creadă tinerii că odată ce ai imbrățișat profesia ești asigurat 100% cu de toate. Oricum, poți câștiga bani. Poate nu te imbogățești material, dar sufletește… Lucrând cu plăcere – asta e cea mai mare bogăție”, spune cu entuziasm lemnarul Gheorghe Mîrza.
Câteva din lucrările lui Gheorghe Mîrza
Pe o altă absolventă de școală profesională meseria o ajută să câștige bani, chiar dacă nu o practică la o intreprindere specializată. După ce a lucrat timp de 10 ani cofetară în Moldova, Mariana Cheptănari a emigrat în Marea Britanie.
Mariana spune că totul a început de la experimentele din bucătăria părinților. Fiind mezina familiei, a fost scutită de munca pe câmp. Astfel, când rămânea acasă singură, pregătea masa și ii aștepta pe adulți de la muncă. Apoi, a decis să meargă la Școala Profesională nr. 3 și să devină bucătar-cofetar.
După absolvire, a lucrat 10 ani în Moldova la cea mai mare întreprindere de panificație. După un timp însă, spune că nu a mai rezistat orarului de muncă încărcat și salariului mic și a decis să emigreze. La început lucra într-un hotel, apoi la alte job-uri ocazionale.
Deși au avut drumuri diferite în viață, atât Gheorghe, cât și Mariana se simt astăzi impliniți datorită profesiei pe care au insușit-o la școala profesională. Dar ce înseamnă o școală profesională?
Este o instituție de învățământ pre-universitar, la care sunt admiși absolvenți de gimnaziu, liceu sau școală de cultură generală. Studiile durează 2-3 ani, iar la absolvire elevii primesc un certificat de calificare în diverse domenii.
Datele de la Biroul Național de Statistică arată că în anul 1990-1991 în școlile profesionale de pe teritoriul țării erau înregistrați 59.400 de elevi, astăzi avem doar 15.436, de patru ori mai puțin.
Potrivit datelor oficiale, de la independență încoace a scăzut în jumătate numărul acestor instituții. Pentru anul de invățământ 2019-2020 sunt active doar 43 de școli profesionale, față de peste 100 în 1991. La Chișinău sunt cele mai multe – 10 la număr, iar restul sunt împrăștiate prin toate colțurile țării și sunt adaptate mai mult sau mai puțin la necesitățile fiecărei regiuni, după cum puteți vedea în harta de mai jos.
Șeful direcției învățământ profesional tehnic de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Silviu Gîncu, spune că în ultimii ani, numărul elevilor înmatriculați este constant, dar raportat la tendințele demografice, se observă chiar o creștere ușoară.
Absolvenții școlilor de meserii ar putea să se angajeze ușor în țară
Doar în acest an, pentru persoanele cu nivel de instruire secundar-profesional și pentru muncitorii necalificați, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are vacante 10 221 de locuri de muncă, ceea ce constituie 83% din numărul total de locuri vacante.
Salariile muncitorilor, cel puțin cele ofertate, depășesc deja salariul mediu în Republica Moldova, care este de peste șase mii de lei. Agenții economici sunt nevoiți să posteze anunțuri pe mai multe site-uri de angajare și chiar plătesc pentru publicitate stradală:
Lucrurile nu sunt insă chiar atât de roz ca în acest panou. Potrivit lui Silviu Gîncu, în timp ce în fiecare an numărul de absolvenți ai școlilor de meserii este suficient pentru fiecare domeniu, locurile vacante nu sunt ocupate.Motivele: începătorilor li se oferă salarii mici, mulți dintre ei au de închiriat apartamente, costurile de viață sunt ridicate, iar salariile – mici. Astfel, mulți absolvenți aleg să plece peste hotare, atrași de oferte și contracte mai avantajoase.
O soluție pentru a combate acest fenomen îl reprezintă conceptul de învățământul dual care a fost implementat în Republica Moldova începând cu 2014. Studiile profesional tehnice duale reprezintă o formă alternativă a învățământului profesional tehnic clasic. Practica a fost preluată de la țări europene dezvoltate cum ar fi Germania, Elveția și Austria.
Astfel, printr-un parteneriat dintre o întreprindere care are nevoie de meseriași și școala profesională, tinerii sunt pregătiți special pentru a putea activa în compania respectivă. Din perioada școlii profesionale tânărul este practic angajat la întreprindere, iar la absolvirea școlii nu mai trebuie să treacă prin experiența de începător, dar muncește déjà ca un muncitor calificat. Respectiv, veniturile sunt mai mari.
Granturile europene în ajutorul popularizării meseriilor
Un exemplu de cooperare este Școala Profesională nr. 5 din mun. Bălți care are o colaborare strânsă cu gigantul german de automotive Draxelmeir. Dacă în 2014, la lansarea programului pilot erau înmatriculați 32 elevi-ucenici, pentru anul acesta de studii, 2019 – 2020 au fost repartizate deja circa 1300 locuri.
Proiectul este finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (BMZ) și de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). La fel, ideea e susținută și de Ambasada Germaniei la Chișinău.
Silviu Gâncu, de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ne zice că acest proiect a fost unul de un mare succes:
La final, vă propunem un mini-test pentru a vedea dacă acum cunoașteți mai multe despre învățământul profesional.
Reper.md este un site de știri independent, local, axat pe știri în raza municipiului Bălți, de tip generalist.
