Orașul Bălți văzut de o voluntară din SUA

Orașul Bălți văzut de o voluntară din SUA

Republica Moldova găzduiește în fiecare an tineri care vin din diverse țări pentru a face voluntariat. Voluntariatul pentru ei înseamnă o posibilitate de a cunoaște o nouă cultură și a contribui la dezvoltarea comunității.

Corpul Păcii este una din organizațiile prin care voluntarii străini vin în Moldova. La momentul dat în Republica Moldova își fac serviciul în jur de 100 de voluntari ai Corpului Păcii.

 

0
de voluntari străini a găzduit R. Moldova în ultimii 10 ani

Maddie Mcgrath este o tânără din SUA care de doi ani practică voluntariatul la Bălți. Vedeți mai jos istoria tinerei americance: ce crede Maddie despre multiculturalism, oameni, limbă și ce a determinat-o să mai facă un an în plus de voluntariat la Bălți.

Maddie este o tânără americancă. Finalizând studiile la Universitatea din Plattsburgh, New York în științe politice, Maddie a hotărât să devină voluntară în cadrul Corpului Păcii.



La Bălți, ea a lucrat în cadrul unui centru de tineret, a predat limba engleză copiilor la American Corner, a fost voluntară la azilul temporar de animale.
„Meseria mea este dezvoltarea comunității. De asemenea, am format aici o echipă de voluntari din cadrul centrului de tineret, pentru a oferi tinerilor mai multe oportunități de a face voluntariat” - spune Maddie.

Ce a determinat-o să aleagă Moldova?

Maddie a povestit ce știa despre Moldova înainte de a face aici voluntariat: „Știam că Moldova a fost parte a uniunii sovietice. Oamenii sunt ospitalieri, iubesc americanii, țara este frumoasă, vinul este bun. Internetul este rapid, ceea ce a fost foarte important pentru mine, pentru că este pentru prima dată când îmi părăsesc familia și mi-a fost frică să nu am posibilitatea să-i văd”.

Ea a crescut în Chasey, în partea nordică a statului New York, la cinci ore depărtare de orașul New York: „Locuiesc la 20 minute depărtare de frontiera Canadei. Este cum ar spune cineva de aici: „Merg în România”. Ok, este o țară diferită, dar oamenii vorbesc aceeași limbă, au o mentalitate similară. Așa că este pentru prima dată când sunt în străinătate. Întotdeauna am trăit cam în aceeași zonă, de aceea Moldova a fost un salt mare către o nouă locație”

Despre viața la Bălți: „Acesta este de departe cel mai mare oraș în care am trăit”

Maddie niciodată nu și-a imaginat că va trăi în orașul Bălți: „Am crezut că voi trăi într-un sat. De fapt, majoritatea voluntarilor Corpului Păcii trăiesc în sate. Nu mă așteptam să locuiesc la Bălți. Acesta este de departe cel mai mare oraș în care am trăit. Universitatea în care am mers era situată într-un oraș cu 25000 locuitori, deci Bălți este cu mult mai mare”.

Ceea ce îi place cel mai mult la Bălți este cât de verde este orașul: „Iubesc natura, așa că mi-a plăcut foarte mult asta. 

Este primul lucru pe care l-am observat când am coborât din avion: cât de verde este Moldova”.

Ceea ce nu prea avem în America este piața. Îmi place că pot merge acolo și să cumpăr tot de ce am nevoie: bomboane, fructe, legume. Când mergi la un supermarket, nu faci decât să-i îmbogățești pe cei bogați. Iar când cumperi de la piață, știi exact cui dai banii și ajuți un localnic.

Misiunea lui Maddie în Moldova

  1. Lucrul în cadrul Centrului de Resurse pentru Adolescenți și Tineret (CRAT). „Am ajutat centrul de tineret să fie mai sustenabil, să facă proiecte noi, să aplice la diverse granturi, să-și îmbunătățească gestionarea profilurilor de pe rețelele de socializare”;
  2. Lucrul în cadrul American Corner Bălți. „Am predat limba engleză aici. Am format o comunitate de voluntari, pentru a oferi tinerilor mai multe oportunități de a face voluntariat”;
  3. Lucrul în cadrul azilului de animale. „Lucrăm cu primăria pentru a deschide complet adăpostul pentru animale”.
Maddie a îndrăgit orașul Bălți într-atât, încât a hotărât să mai rămână un an aici, după 2 ani de activitate în programul stabilit de Corpul Păcii

„Mă simt foarte moldovanish atunci când vorbesc în română, altcineva în rusă și noi ne înțelegem!”

Corpul Păcii își instruiește timp de două luni voluntarii în materie de limbă, pentru ca aceștia să nu se confrunte cu problema barierelor lingvistice, odată veniți într-o țară străină.

„Majoritatea voluntarilor învață limba română, pentru că este mai ușor de învățat. Prietenii mei care au mers în Găgăuzia învață, evident, limba rusă, pentru că româna acolo nu-i va duce departe. 

La Bălți se vorbește româna mai mult, decât în Găgăuzia. Oamenii din Bălți preferă rusa, dar foarte rar întâlnesc pe cineva care nu cunoaște deloc româna. Poate doar unii oameni în vârstă de la piață, motiv pentru care am vrut să învăț un pic de rusă. Am început să o învăț, dar încă nu o vorbesc atât de bine. Doar lucrurile de bază, ca să înțeleg despre ce este vorba. Mă simt foarte moldovanish atunci când vorbesc în română, altcineva în rusă și noi ne înțelegem!”

Cuvântul meu preferat în limba română este poftim. Am chiar un tatuaj cu acest cuvânt. Îmi place, pentru că are multe semnificații, de exemplu „iată” sau „ține”. Dar sensul meu preferat e atunci când îți exprimi revolta, indignarea, reproșul printr-un „poftim” – spune Maddie.

Maddie a hotărât că mâna este locul perfect pentru tatuajul ”poftim”, pentru că gestul cu care însoțești cuvântul rostit contează

Multiculturalismul în America și în Moldova

Maddie a crescut într-o țară multiculturală ca America unde există o mulțime de oameni care vorbersc limbi diferite: „America nici măcar nu are o limbă oficială”, menționează Maddie. 

„Când am ajuns în Moldova, la început mi-a fost foarte dificil, pentru că nu vorbeam bine în română. Iar când în centrul de tineret veneau oameni din Transnistria și vorbeau doar în rusă, era într-adevăr enervant, pentru că nu înțelegeam nimic din ceea ce spuneau. 

La început româna mea nu era foarte bună. Acum, dacă cineva în oraș insistă să vorbească în rusă și eu nu îl înțeleg, întotdeauna există cineva din apropiere care să o spună în română. Acum nu este chiar atât de grav, pentru că depun efort în învățarea acestei limbi”.

Bariera lingvistică - o problemă în societatea moldovenească?

Pentru Maddie este inexplicabil de ce oamenii din Moldova, având o mulțime de oportunități de a învăța o altă limbă, nu o fac: „Am locuit aici doar doi ani și am început deja să învăț limba rusă, pentru că nu îmi place să fiu într-un grup de oameni și să nu-i înțeleg. Există locuri la Bălți în care mergi și oamenii de acolo vorbesc doar în rusă. Nu înțeleg cum poți să trăiești astfel aici. Știu că tinerii din școlile cu predare în rusă învață limba română. Nu știu de ce nu încearcă să o învețe, deoarece au atât de multe oportunități. Mai ales dacă aș trăi aici toată viața mea, aș ști și româna și rusa, pentru că nu aș dori să fiu lăsată în afara conversației sau să ratez oportunitățile din cauza barierelor lingvistice”.  

Despre bucătăria și nunțile din Moldova

Maddie adoră plăcinta, mămăliga și pelmenii: „Plăcinta cu cireșe și plăcinta cu cartofi sunt preferatele mele. Voi merge acasă și voi încerca să le gătesc cu familia.

Mi-a plăcut foarte mult să trăiesc aici. Este un timp de reflecție pentru mine. Am venit aici cu 60 de oameni și aproape toți au plecat. O altă fată a rămas pentru încă un an ca mine, o fată s-a căsătorit cu un moldovean. Există, de fapt, două căsătorii în grupul meu cu moldoveni.

Îmi plac nunțile moldovenești. Sunt foarte distractive. Dar foarte epuizante!”

Întrebată dacă ar reveni în Moldova, Maddie a răspuns afirmativ: „Aș reveni cu siguranță în Moldova. Nu-mi imaginez să nu mă întorc. Aceasta este a doua mea casă. O parte din inima mea este cu siguranță în Moldova”.

Text: Iana Cornilov

Foto: Iana Cornilov; facebook.com/madelineamcgrath

Google+ Linkedin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*